Aici vorbim despre condiția specială a unui băiețel, născut într-un mod ce până atunci nu se mai văzuse. Inima lui, mașinăria ce îi pompa sângele în fiecare punct al corpului a fost construită altfel decât a celorlalți.
Încă de când acesta a împlinit cinci ani a fost educat minuțios de către mama sa, și nu a fost lăsat să simtă energii necunoscute. Nici n-avea cum! Organul principal ce îl ținea în viață nu-i permitea să ajungă în acele locuri străine ce îi deranjau orologiul.
Mama sa se înspăimânta teribil numai la gândul că scumpul ei prunc ar putea vreodată să se confrunte cu palpitațiile sentimentelor. Îl voia întotdeauna departe de încolăcirea iubirii, ce îl pândea la orișice colțișor al orașului. Se gândea: "Ce se face el cu toate aceste tumori psihice pe care le au toți oamenii. Cum va trăi el, cu biata lui inimă stricată, în lumea lor plină de pericole și tensiuni biologice."
Plină de griji era mama băiatului și nu știa ce avea să se întâmple. Nici că voia să afle! Însă, băiatul ei încet creștea, în fiecare an se înălța și odată cu el și întrebările îi năzăreau în psihic. Ba chiar începu a le spune mamei din ce în ce mai des, așa curiozitatea suindu-se până în creștetul capului.
"Mamă! Dar spune-mi, de ce nu mă lași să merg și eu cu ceilalți oameni de afară? Trebuie să aștept mereu să mergem amândoi în oraș și ceilalți copii stau împreună și râd în voie. Eu de ce am inima asta?"
Acest întreg univers în care sărmana mamă speriată l-a aruncat pe fiul ei cu-o inimă fragilă nu este oare doar o utopie impusă? Dacă cumva suferința mamei a devenit expresia lumii în care propriul ei fiu a trebuit să trăiască. Ce orologiu, care ceasornicar? Nu a existat nimic altceva decât dragostea posesivă și terifiată a mamei (...)
Ea a devenit ceasornicarul ce nu i-a oferit șansa fiului de a trăi printre blestemații aceia de oameni. Și până la urmă, ce râs și ce veselie copile? Ei nu te vor acolo decât pentru propriul lor festin! Pentru a-ți vlăgui întregul spirit și pentru-ați frânge inima ta fragilă. Mama nu s-a gândit nicio clipă la minciună sau la înșelătorie, nici vorbă! Tot ce a vrut ea a fost ca stricăciunile și infecția din oameni să nu ajungă la inima lui atât de sensibilă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu