Dacă scriu numele acelei animaţii, scriu numele copilăriei şi adolescenţei mele. În acel cuvânt am crescut, cu acel cuvânt am crescut şi încă o fac chiar şi acum. Numai că, dacă eu ascult genericul acestei opere, şi o s-o numesc aşa pentru mine, nu mă pot opri din zâmbit pentru că mă duc cu totul în timpul acela când abia aşteptam ora 8 seara.
Cuvântul care încadrează toate aceste sentimente este cu siguranţă nostagia. Sunt momente şi sentimente acolo, prin intermediul cărora pot să simt din nou încă puţin acea vârstă. Nu este o singură stare ci un amalgam de gânduri, senzaţii, rezonanţe, muzici, imagini, cuvinte. Sunt elementele care alcătuiesc cadrul complet pentru a îmi crea maşina timpului.
Nu cred că îmi place atât de mult acestă creaţie animată. Ea îmi oferă doar instrumentul necesar pentru a simţi din nou acea căldură pierdută a copilăriei. Aşa se întâmplă nostalgia, ai nevoie de mijloace prin care să te duci înapoi, şi prin ele să mai simţi din nou vremurile.
O persoană care a copilărit în anii '70 va spune că imaginile pe care el le vedea atunci erau cele mai calitative. Filmele, muzica şi cărţile de atunci erau "altfel" şi acum toate sunt doar nişte prostii. Ceea ce aş înţelege eu de aici este că acea copilărie din anul 1970 a fost un moment special pentru persoana noastră şi nu poate uita niciodată. De aceea, ce este acum nu mai e "ca înainte", nu mai este "cum era înainte".
Eu, o persoană care a copilărit în anii 2000 o să îmi folosesc toate armele verbale ca să apăr această animaţie, pentru că aceasta semnifică viaţa mea de atunci. Este perioada când eu creşteam, când eu mă jucam, când eu visam etc. Nu este posibil ca cineva să poată nega asta în niciun fel, judecând conţinutul acelui desen. În acel conţinut este absorbită copilăria mea, acolo pot vedea ca printr-un binoclu toate sentimentele mele.
Naruto, această animaţie japoneză importată şi la noi în ţară în anii 2000 a reuşit să mă lipească de ea şi să mă poarte până în ziua de astăzi. Cu atât mai mult, dacă şi la 20 de ani privesc acele imagini, nimeni nu le poate deconsidera puritatea. În ele chiar se află emoţii şi speranţe de copil.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu