Sinele fals este de neoprit în situaţii de criză, unde ar fi indicat să se consume. Încărcătura generată de emoţii umple cu vârf culmile acestui demon ce nu ne lasă să ne păstrăm conştiinţa activă. Ca prin aspect, intervine emoţia neînţelegerii constante: "De ce se întâmplă acest lucru, nu am greşit cu absolut nimic", apoi apare lamentarea totală: "Cum îndrăzneşte să îmi pună la îndoială percepţia?" al treilea pas culminând în solicitarea dreptăţii: "Nu este aşa cum spui tu, nu ai dreptate"
Fiecare parte a corpului uman deţine o încărcătură perceptivă, fie la nivelul simţurilor, fie psihic. Un arbore neînflorit şi statornic este contorsionat de opinia unei fiinţe ce metamorfozează forma, aspectul, mirosul după asocierile pe care le primeşte în legătură cu acel copac: "Uită-te la el ce scoarţă ascuţită are, îmi aminteşte de momentul în care m-am înţepat în spinii aceia!"
O serie de concepte rezultate şi saturate de tatonări ale ego-ului sunt prezente în foarte multe chenare diferite ale vieţii.
Războiul. Este o acţiune specifică incompatibilităţii dintre două forme de îsuşiri false ale sufletelor. Beneficiile sunt folosite drept premise: "Dacă voi acapara acel teritoriu, reputaţia îmi va creşte în ochii CELORLALŢI, şi voi căpăta bunuri"
Teritoriul, bunurile şi reputaţia sunt concepte de sine stătătoare, ce doar există, nimic altceva! Ele sunt convertite în celule de care percepţie umană tinde să se ataşeze şi pe care le doresc interiorizate.
Existenţa opiniilor, atitudinilor şi comportamentelor faţă de simple jucării ale realităţii declanşează în fiinţe cultul posesiei: "Este al meu, îmi aparţine şi voi lupta pentru el indiferent de suferinţele celorlalţi"

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu